Sigla PRO ECO-TUR

Informarea continua a pescarilor comerciali, pilon al diversificarii activitatii

- INFOPESC -

LOCALIZAREA PROIECTULUI

 

Proiectul se va implementa în toata zona pescărească Prut – Dunăre Galați, reprezentată de cele 11 UAT-uri: Cavadinești, Suceveni, Oancea, Vladești, Măstăcani, Foltești, Frumușița, Tulucești, Galați, Șendreni și Braniștea.

GENERALITAȚI

 

Viața de zi cu zi a pescarilor comerciali nu este una dintre cele mai fericite. Greutatea și complexitatea muncii pe care o depun pentru a putea asigura pâinea de zi cu zi și strictul necesar pentru traiul familiilor lor sunt cu mult mai mari decât vă puteți imagina.

Fiecare dintre noi, atunci când aude că o persoană ”este pescar”, are deja în fața ochilor o imagine greșită despre acest lucru.

Cârcotașii văd un simplu om care ”stă cu bățu-n baltă și-și pierde vremea”, pe când cei puțin mai romantici, văd o persoană cu un aer mai boem, care are timp liber din belșug și care se recreează nefâcând nimic, pa malul unei ape, în sunetul uneori mai strident al păsărilor și al broaștelor. A… și încă ceva, aproape obligatoriu, pescarul trebuie să aibă barbă și să tragă din pipă…

Dar să știți că adevărul este altul.

Din start, imaginea este greșită, deoarece există două categorii de pescari:

  • pescarul comercial – cel care trăiește din activitatea de pescuit și care ne pune nouă celorlalți pe masă peștele pe care ne place să-l mâncăm, și
  • pescarul amator (sportiv) – cel care într-adevăr, poate să fie boem sau nu, poate să aibă barbă sau nu, poate să tragă din pipă sau nu, și de ce nu, să stea chiar degeaba cu bățu-n baltă doar pentru a asculta ciripitul păsărilor și corul broaștelor și să vină acasă și să ne spună adevăratele și minunatele povești pescărești despre ”monstrul” pe care nu a reușit să-l aducă acasă deoarece nu a reușit să-l prindă pentru că ba a fost prea greu și a rupt firul, ba doar a ”bătut” apa ca să-și facă cunoscută prezența și pentru a-l enerva pe pescarul răbdător, ba chiar a fost scos pe mal și chiar în momentul în care era sărutat pe botic de pescarul norocos, cu o ultimă sforțare, după ce minute bune a făcut-o pe mortul, a reușit să scape din mâinile ”călăului” și să se întoarcă în apă, lăsându-l pe bietul pescar cu ”buza umflată”.

Dar noi ne vom ocupa de pescarul comercial, cel a cărui meserie este periclitată de mai mulți factori.

Câți dintre noi ne gândim, în timp ce ”ne lingem degetele” în timp ce mâncăm o saramură de pește sau o ciorbă de pește sau un pește prăjit, afumat sau sărat, care este munca depusă pentru a ajunge în farfuria noastră?

 Câți dintre noi ne gândim la oamenii care muncesc din greu pentru a prinde peștele, mai ales dacă provine din resurse naturale și nu din acvacultură?

Câți dintre noi ne gândim la oamenii care trebuie să stea în soare sau vânt, în ploaie sau frig pentru a verifica și a scoate plasele, dacă au avut norocul să prindă ceva…

Câți dintre noi ne gândim că toate activitățile industriale sau agricole, inclusiv ale fiecăruia dintre noi, activități care poluează mediul și implicit apele, duc direct sau indirect la periclitarea ihtiofaunei și automat la scăderea populației piscicole și la dispariția locului de muncă pentru acele persoane – pescarii comerciali – care ne asigură nouă peștele de pe masă…

Și nu în ultimul rând, câți dintre noi ne gândim că pescarii comerciali trebuie să asigure pâinea familiei și cele necesare traiului zilnic, timp de un an de zile, cu munca depusă timp de aproximativ șase luni dint-un an, deoarece aproximativ șase luni pe an aceștia nu pot muncii deoarece există o perioadă legală în care pescuitul din resurse naturale este interzis, așa numita ”prohibiție”, deoarece este perioada în care peștii trebuie să se înmulțească, ”să-și depună icrele”, iar în perioada de iarnă dacă este ger, apele sunt înghețate și pescuitul comercial nu mai poate fi desfășurat.

De aceea, prin proiectul prin care îl vom prezenta pe scurt în continuare, ne dorim să-i conștientizăm pe pescarii comerciali de beneficiile diversificării activităților lor, să-i instruim cu privire la acest aspect, și de ce nu, să-i ajutăm chiar să-și înceapă și o altă activitate comercială pe lângă cea de pescuit.

 

OBIECTIVELE PROIECTULUI

 

Obiectivul general al proiectului

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea abilităților profesionale a cel puțin 40 de pescari comerciali și/sau a soțiilor acestora, din cadrul zonei pescărești Prut – Dunăre Galați.

Scopul acestui proiect este reprezentat de creșterea competitivității și sprijinirea dezvoltării durabile a zonei pescărești prin facilitarea dezvoltării profesionale a pescarilor și/sau soțiilor acestora, care să le permită diversificarea activității și astfel completarea veniturilor realizate în perioadele de inactivitate din pescuit.

Proiectul contribuie la atingerea obiectivelor măsurilor „Sprijinirea competitivității și promovarea mediului economic local prin susținerea produselor și serviciilor locale ale zonei pescărești cu valoare adăugată ridicată precum și creșterea gradului de ocupare în rândul comunității locale” și “Sprijinirea diversificării în cadrul sau în afara pescăriilor comerciale, a învățării pe tot parcursul vieții și a creării de locuri de muncă în zonele de pescuit și acvacultură” prin stimularea inițiativei antreprenoriale.

Acest proiect de instruire și dezvoltare a comunităților pescărești din zona pescărească Prut – Dunăre Galați, va contribui la dezvoltarea antreprenoriatului regional ducând la diverisificarea activității pescarilor, crearea de noi locuri de muncă pentru membrii familiilor acestora și în final la creșterea calității vieții acestora.

Obiectivele specifice ale proiectului

  1. Încurajarea și creșterea accesului pescarilor comerciali și/sau a soțiilor lor la activități de informare și consiliere în domeniile:
  • antreprenoriatului în industra turismului (ghid turistic local sau județean / adminstrator pensiune / proprietar de pensiune turistică sau agro-turistică, agent de turism, etc.);
  • modalităților de acordare a primului ajutor în caz de nevoie;
  • noțiunilor administrativ-fiscale și juridice esențiale, privind înființarea și / sau administrarea unei entități juridice (cu ajutorul căreia să poată desfășura și alte activități economice pentru susținerea traiului de zi cu zi) de tipul:
  • persoană fizică autorizată (P:F:A)
  •  întreprindere individuală (I.I.)
  • societare cu răspundere limitată (S.R.L.)
  • societate cu răspundere limitată debutant (S.R.L.-D.)
  • cooperativă (cu personalitate juridică)
  • asociație (cu personalitate juridică de tip O.N.G.)
  1. Dezvoltarea competențelor a 40 de pescari comerciali și/sau a soțiilor lor în domeniile:
  • antreprenoriatului în industra turismului (ghid turistic local sau județean / adminstrator pensiune / proprietar de pensiune turistică sau agro-turistică, agent de turism, etc.);
  • modalităților de acordare a primului ajutor în caz de nevoie;
  • noțiunilor administrativ-fiscale și juridice esențiale, privind înființarea și / sau administrarea unei entități juridice (cu ajutorul căreia să poată desfășura și alte activități economice pentru susținerea traiului de zi cu zi) de tipul:
  • persoană fizică autorizată (P:F:A)
  • întreprindere individuală (I.I.)
  • societare cu răspundere limitată (S.R.L.)
  • societate cu răspundere limitată debutant (S.R.L.-D.)
  • cooperativă (cu personalitate juridică)
  • asociație (cu personalitate juridică de tip O.N.G.)

REZULTATE PREVIZIONATE

  • Creșterea accesului și a gradului de conștientizare al publicului general privind activitățile proiectului prin informarea a aproximativ 250 de persoane adulte din cadrul comunităților locale vizate în cadrul proiectului, din zona pescărească Prut – Dunăre Galați, în ceea ce privește obiectivele generale și specifice ale proiectului;
  • Organizarea a 11 sesiuni de informare și consiliere în zona pescărească Prut – Dunăre Galați;
  • Încheierea a 11 protocoale de colaborare privind sustenabilitatea și continuarea activităților de informare și consiliere în anii următori, cu primăriile din zona eligibilă pescărească Prut – Dunăre Galați;
  • 150 de pescari comerciali și / sau soțiile acestora, informați despre posibilitatea dobândirii de cunoștințe noi în domeniul antreprenoriatului în industria turismului,  a noțiunilor de acordare a primului ajutor și a noțiunilor administrativ-fiscale și juridice esențiale, privind înființarea și / sau administrarea unei entități juridice;
  • 40 de pescari comerciali și / sau soțiile acestora, instuiți în domeniul antreprenoriatului în industria turismului, a noțiunilor de acordare a primului ajutor și a noțiunilor administrativ-fiscale și juridice esențiale, privind înființarea și / sau administrarea unei entități juridice cu ajutorul căreia să poată desfășura și alte activități economice pentru susținerea traiului de zi cu zi;
  • Organizarea și desfășurarea a 2 seminarii de instruire pentru pescarii comerciali și / sau soțiile acestora.

VALOAREA FINANCIARĂ A PROIECTULUI

Valoarea totală a contractului de finanțare este de 132.001,48 lei, după cum urmează:

  • Valoarea totală eligibilă:                                                                 – 132.001,48 lei
  • Valoarea eligibilă nerambursabilă din FEPAM:                           –   89.100,99 lei
  • Valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național:            –   29.700,33 lei
  • Valoarea cofinanțării eligibile a beneficiarului:                           –   13.200,16 lei

PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI

Perioada de implementare a proiectului este de 12 luni, cu începere de la data de 26.04.2021 – data semnării contractului de finanțare – și până la data de 25.04.2021 – data când toate activitățile care trebuiesc a fi efectuate în cadrul proiectului trebuie să fie finalizate.

În această perioadă vor fi organizate două conferințe de presă, una la începutul implementării proiectului și una la sfârșitul perioadei de implementare a proiectului.

PROBLEME DE MEDIU

Elementul cheie al tuturor ecosistemelor este reprezentat de apă, întrucât aceasta este elementul vital indispensabil pentru existența tuturor organismelor din biosferă, inclusiv pentru bunăstarea oamenilor.

Apa este esențială, totodată pentru dezvoltarea socio-economică a comunității, fiind utilizată în agricultură, pescuit, industrie, transport, turism, generarea de electricitate, etc.

Ca urmare a urbanizării, a industrializării și a creșterii populației, se resimte tot mai acut problema utilizării raționale a surselor de apă.

Alături de cantitate, calitatea apei este o coordonată importantă și este direct influențată de activitățile antropice. Spre exemplu, deversarea rezidurilor industriale și menajere poluează mediile acvatice, făcând ca acestea să nu mai poată fi utilizate la întreaga lor capacitate, manifestând totodată un impact negativ asupra ihtiofaunei. De aceea, preocuparea pentru păstrarea calității apelor a luat amploare în ultimii ani.

Protejarea apelor de suprafață și subterane și a ecosistemelor acvatice, are ca obiectiv menținerea și ameliorarea calității productivității naturale a acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătății, umane și bunurilor materiale.

Presiunea antropică asupra zonei pescărești Prut – Dunăre Galați se manifestă prin numeroase modalități, toate având efecte mai mici sau mai mari asupra mediului și în diminuarea numărului de specii de pești sau a efectivelor acestora. Zona a fost afectată de modificările antropice suferite de-a lungul timpului, modificări care au dus la dereglări, în unele cazuri chiar ireversibile ale echilibrului natural, la dispariția unor specii din fauna piscicolă, ornitologică și din flora spontană.

În momentul de față, ca urmare a acestor intervenții, în zona Prut-Dunăre, speciile de pești: Sabiță (Pelecus cultratus), Țipar (Misgurnus fossilis), Regina bălții (Lepomis gibbosus) și Cega (Acipenser ruthenus) sunt înregistrate ca foarte rare, Rizeafca (Alosa caspia normandi), Văduvița (Leuciscus idus) și Zimbrașul (Gobios fluviatilis) sunt înregistrate ca rare, iar Linul (Tinca tinca) și Caracuda (Carassius carassius) sunt declarate dispărute.

Dintre factorii de presiune antropică asupra mediului acvatic amintim de:

  • braconajul piscicol și pescuitul excesiv – duc la reducerea resurselor de pește;
  • turismul necontrolat – duce la perturbarea habitatelor;
  • deversarea poluanților în mediile acvatice – duce la poluarea apelor, apariția hipertrofizării (ca urmare a creșterii concentrației de substanțe organice în mediile acvatice, în special al azotului și fosforului) și dispariția faunei acvatice, inclusiv a ihtiofaunei;
  • depozitarea necontrolată a deșeurilor – determină perturbarea calității mediului și degradarea peisajului prin poluarea apelor și solurilor. În acest mod sunt afectate toate comunitățile biologice, inclusiv peștii, întrucât vor fi deteriorate habitatele acestora și vor fi distruse resursele de hrană. Fiind afectate atât biodiversitatea cât și calitatea apelor, solurilor și a aerului, cel ce va avea de suferit, în cele din urmă, va fi tot omul.

Important de reținut este faptul că nu se poate vorbi despre afectarea unei singure specii, întrucât fiecare specie are un rol bine definit în lanțul trofic și în menținerea echilibrului ecologic.